Comunicat de presă

Universitatea Româno-Americană, împreună cu OAMGMAMR, pune în dezbatere viitorul profesiei de asistent medical și prezintă noua Facultate de Științe Medicale

Universitatea Româno-Americană a găzduit dezbaterea „Asistentul medical al viitorului: competențe, autonomie profesională, leadership și inovație în îngrijirile medicale”. Evenimentul organizat în parteneriat cu Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR) a reunit lideri ai comunității medicale, reprezentanți ai asociațiilor de pacienți și experți academici într-un dialog deschis despre o nevoie reală și acută din sistemul de sănătate: managementul resursei umane în rândul asistenților medicali. 

În cadrul acestei reuniuni, Universitatea Româno-Americană a prezentat noua sa direcție de dezvoltare în domeniul sănătății: includerea în structura sa academică a Facultății de Științe Medicale, cu un program de licență de 4 ani în „Asistență Medicală Generală”. 

Dezbaterile au fost moderate de Mariana Zazu, Șef Departament Cercetare și Inovare, OAMGMAMR, a cărei contribuție a fost fundamentală în lansarea temelor-cheie către vorbitori și în ghidarea interactivă a discuțiilor. Prin intervențiile sale, Mariana Zazu a structurat dialogul pe axele esențiale ale agendei – transformarea rolului asistentului, complexitatea îngrijirilor și impactul tehnologiei – facilitând o conexiune profundă între datele statistice riguroase și realitatea din secțiile spitalicești. 

Mircea Timofte, Președintele OAMGMAMR: „Sistemul sanitar european pune astăzi un accent uriaș pe competențele avansate și pe practica independentă a asistenților medicali, aspecte transpuse deja în legislația națională. Populația îmbătrânește, iar bolile cronice pot fi îngrijite eficient la domiciliu, asistenții medicali din țări precum Spania sau Italia având deja dreptul de a prescrie anumite rețete în baza protocoalelor medicale. Înființarea acestei facultăți în cadrul Universității Româno-Americane este un demers extraordinar, capabil să echilibreze deficiențele din zona pregătirii postliceale. Pasul următor, ca parteneri strategici, va fi dezvoltarea de programe postuniversitare dedicate acestor viitori licențiați.”

Dezbaterile au pornit de la o radiografie de impact a sistemului autohton, prezentată de Dr. Teodor Cristian Blidaru pe baza studiului național PERFORM (2026). Datele arată că 86,6% dintre asistenții medicali din România dețin studii medii postliceale, în condițiile în care formarea postliceală rămâne ruta dominantă, în timp ce reformele europene presupun integrarea deplină în învățământul superior. Această realitate explică discrepanța majoră din statisticile internaționale: Eurostat raportează doar profesioniștii cu studii superioare, plasând artificial România la o densitate simbolică (92 de asistenți la 100.000 de locuitori), deși în realitate densitatea națională globală este de 893, foarte aproape de media Uniunii Europene. 

Mai mult, analiza trage un semnal de alarmă critic privind politicile de retenție în această profesie puternic feminizată (84% femei). Cohortele active astăzi se vor apropia treptat de pragul de pensionare în următorii 10 – 15 ani, însă pierderile actuale majore ale sistemului nu sunt biologice (de vârstă), ci structurale. În anul 2025, ponderea ieșirilor din activitate ale tinerilor de sub 40 de ani a atins un îngrijorător procent de 57% (în creștere de la 48% în 2022). Datele demonstrează că politicile de retenție trebuie să țintească urgent segmentul tânăr, prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, a mediului organizațional și a oportunităților de carieră, mergând mult dincolo de simpla salarizare. 

Ca răspuns direct la acest context, inițiativa Universității Româno-Americane vine să întâmpine o dorință masivă de reformă exprimată chiar din interiorul sistemului: 78,7% din cei 2.671 de asistenți medicali chestionați au afirmat că sunt necesare programe noi sau actualizate de specializare, în timp ce doar 52,5% consideră programele actuale adecvate nevoilor clinice. Studiul arată clar că blocajul nu este lipsa de motivație a profesiei, ci barierele financiare (73,2% fiind blocați de pierderile de venit sau costuri), iar prioritatea națională absolută indicată de specialiști este nursingul de urgență (UPU-CPU). 

Prof. Univ. Dr. Habil. Costel Negricea, Rectorul Universității Româno-Americane: „Facultatea de Științe Medicale reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea Universității Româno-Americane și reflectă angajamentul nostru de a răspunde nevoilor reale ale societății prin programe de studii relevante și orientate spre viitor. Ne propunem să formăm profesioniști competenți, responsabili și capabili să contribuie la dezvoltarea sistemului de sănătate din România. Societatea este alcătuită din oameni, iar ceea ce reușim să facem noi astăzi prin educație se va vedea în mod direct în viitor. Învățământul privat reprezintă un motor de excelență în orice stat dezvoltat, iar prin experiența universitară pe care o oferim studenților noștri, privită pe termen mediu și lung, ne asumăm misiunea de a construi un mediu educațional conectat strâns la standardele internaționale.” 

Dezbaterea a scos în evidență un alt principiu fundamental, de natură să revoluționeze calitatea învățământului medical de profil: necesitatea ca viitorii asistenți medicali să fie instruiți direct de către asistenți medicali deveniți cadre didactice. Experții prezenți au subliniat că, pentru a ridica standardele generațiilor viitoare, este esențial ca acești asistenți-profesori să fie, la rândul lor, antrenați și formați prin cursuri universitare și postuniversitare specifice, menite să le crească abilitățile de predare, competențele și nivelul de pregătire academică. În acest sens, Prof. Crin Marcean, reprezentantul Școlii Postliceale Sanitare „Fundeni”, a evocat postulatele clasice ale ghidajului în nursing, ce reclamă o autonomie structurală a programelor de profil. 

Dezbaterea a evidențiat totodată că succesul formării depinde direct de strânsa colaborare dintre mediul academic și instituțiile medicale, dar și de adaptarea curriculei la realitatea din secții. Partenerii strategici ai noului program, reprezentanți de rețele medicale de elită precum Memorial Hospital România și Grupul Monza, au subliniat rolul spitalelor universitare în mentoratul studenților. În acest context, Universitatea Româno-Americană susține performanța oferind 20% din totalul locurilor din program sub formă de locuri fără taxă.

Această viziune de dezvoltare este susținută de Luca Militello, Director de Dezvoltare Monza Ares și fondator al Grupului Monza în România, care a punctat importanța strategică a acestui parteneriat academic: „Ca fondator al spitalelor Monza în România, am crezut întotdeauna că excelența în medicină se construiește prin oameni. Prin Monza Ares, ne asumăm cu mândrie rolul de parteneri ai Universității Româno-Americane în acest demers vizionar. Punem la dispoziția viitorilor studenți nu doar tehnologie de ultimă generație, ci și un mediu în care mentoratul și profesionalismul sunt valori de bază.”

Sinergia dintre marii operatori privați a fost completată de Dr. Cristina Berteanu, Director Medical Memorial Hospital, care a evidențiat importanța creării unui ecosistem integrat de practică: „Aparținem unui grup internațional puternic, iar în România ne dezvoltăm accelerat prin spitalele Memorial, Grupul Monza și clinicile oncologice Neolife. Viitorii studenți ai Facultății de Științe Medicale vor beneficia de o infrastructură clinică de top și de mentori de excepție, având oportunitatea de a învăța direct în secțiile noastre de elită și de a se dezvolta într-un mediu profesional stabil.”

Nevoia de excelență este confirmată chiar de managerii din spitalele de stat. Elena Ștefan, Director de Îngrijiri la Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa”, a atras atenția asupra unei probleme acute: „Avem deja dificultăți mari la angajare; din păcate, foarte puțini candidați reușesc să promoveze examenele pentru posturile scoase la concurs, din cauza unei slabe pregătiri a absolvenților în general. Trecerea spre învățământul universitar va ridica statutul și autonomia profesiei”. 

La rândul său, Daniela Gheorghe, Director de Îngrijiri la Spitalul Clinic Colentina, instituție de referință cu peste 860 de paturi, a punctat complexitatea din teren: „Medicina este într-o continuă transformare, iar complexitatea îngrijirilor ne obligă să avem asistenți medicali care să facă față situațiilor de urgență. Trebuie să aibă competențe avansate, să fie mereu pregătiți să ia decizii până vin medicii”. 

Acest aspect a fost analizat dintr-o perspectivă legală de referință de către Constanța Tăiatu, Consilier în cadrul Compartimentului Juridic al ANMCS, personalitate cu un rol istoric pentru universitate, fiind judecătorul care în anul 1991 a pronunțat sentința de înființare a Universității Româno-Americane: „Nivelul de competență pe care îl are asistentul este direct conectat cu riscul de malpraxis. Oricât de bun ești în meseria ta și oricât de bune îți sunt intențiile, dacă îți depășești nivelul de competență legală și se întâmplă ceva cu pacientul, răspunderea juridică este atrasă imediat, neaplicându-se principiul bunului samaritean. De aceea, universitatea are responsabilitatea uriașă de a pregăti și certifica prin diploma de licență competențe recunoscute, care să le permită asistenților să își practice meseria în deplină siguranță legală.”

Radu Gănescu, Președinte COPAC: „Calitatea îngrijirii medicale depinde enorm de modul în care pacienții înțeleg afecțiunile și pașii tratamentului pe care trebuie să-l urmeze. Medicina și sistemul se dezvoltă rapid, iar pacienții au nevoie de empatie, de o comunicare eficientă și de o experiență pozitivă în spital, elemente în care asistenții medicali cu studii superioare au un rol cheie.” 

Prezentarea noului program de licență în „Asistență Medicală Generală” cu predare în limba română oferă un model academic modern, în care curriculumul – construit conform normelor ARACIS și adaptat prin feedback-ul specialiștilor din domeniul profesional – îmbină pregătirea teoretică cu stagii clinice substanțiale. Detaliile ofertei educaționale a Universității Româno-Americane au fost prezentate de către Lect.univ.dr. Lucian Botea, Prorector pentru parteneriatul cu mediul socio-economic și transformare digitală. Programul integrează materii esențiale pentru medicina viitorului, precum utilizarea inteligenței artificiale, soluții de e-sănătate și telemedicină, informatică medicală, tehnici avansate de prevenție, dar și elemente juridice legate de riscurile de malpraxis, definind limitele clare de competență și autonomie profesională. 

Pentru a asigura o evoluție sustenabilă și un cadru de cercetare modern, Universitatea Româno-Americană și Ordinul Asistenților Medicali au lansat invitația de a colabora strâns în cadrul unui Consiliu Consultativ dedicat facultății. 

Înscrierile pentru sesiunea de admitere din această vară se desfășoară exclusiv online, prin platforma admitere.rau.ro, iar detaliile complete pot fi consultate pe site-ul oficial al universității. 

Mai multe informații despre Facultatea de Științe Medicale și programul de studii Asistență Medicală Generală sunt disponibile aici.

Galerie Foto

***

Despre Universitatea Româno-Americană

Universitatea Româno-Americană este o instituție de învățământ superior de drept privat și interes public, non-profit, recunoscută pentru excelența academică și pentru sprijinul constant oferit studenților săi în dezvoltarea lor profesională și personală. Universitatea Româno-Americană este una dintre cele mai performante instituții de învățământ superior privat din țara noastră, având peste 50.000 de absolvenți în cei 35 de ani de activitate. Universitatea a fost înființată în anul 1991, cu scopul de a promova valorile educaționale ale învățământului superior american, pe fondul bogatelor tradiții ale învățământului românesc.

Informațiile despre oferta educațională, beneficiile oferite și calendarul de admitere sunt disponibile pe www.rau.ro.