De la idei la impact: cum transformă Facultatea de Management-Marketing studenții în liderii economiei de mâine
Cum se îmbină marketingul digital, gândirea strategică, networkingul și experiența practică pentru formarea unor absolvenți pregătiți să performeze în companii sau să își lanseze propriile afaceri. Laura Bărăgan, Decanul Facultății de Management-Marketing, vorbește despre educația aplicată, mentalitatea antreprenorială și competențele prin care studenții învață să transforme idei în strategii și proiecte cu impact.
Managementul și Marketingul sunt domenii care se reinventează constant. Astăzi nu mai vorbim doar de reclame TV, ci de Digital Marketing, Social Media și E-commerce. Cum ați actualizat programa pentru a reflecta aceste schimbări? Învață studenții să folosească instrumente digitale concrete, precum Google Ads, Analytics sau CRM-uri, încă din facultate?
Managementul și marketingul au fost întotdeauna domenii dinamice, dar astăzi ritmul schimbării este mult mai rapid. Nu mai putem vorbi despre marketing doar ca despre promovare, reclamă sau vânzare. Vorbim despre date, comportament de consum, comunități online, experiență de brand, comerț electronic, inteligență artificială și capacitatea de a înțelege foarte repede ce se schimbă în piață.
De aceea, fișele de disciplină trebuie să țină pasul cu realitatea. Studenții nu mai au nevoie doar de definiții, ci de contexte, instrumente și exerciții prin care să înțeleagă cum se construiește o decizie de business. Lucrăm cu exemple actuale, cu studii de caz, cu proiecte aplicate și cu instrumente digitale care fac parte din realitatea companiilor, de la platforme de analiză și instrumente de promovare online până la concepte de CRM, social media, e-commerce și strategie digitală.
Pentru mine, însă, este important ca studenții să nu învețe doar să apese pe niște butoane. Instrumentele se schimbă. Astăzi este o platformă, mâine apare alta. Ceea ce rămâne esențial este să înțeleagă logica din spate: cine este clientul, ce problemă are, cum ajungi la el, cum măsori rezultatele și cum iei decizii pe baza datelor. Asta încercăm să construim. Nu doar utilizatori de instrumente digitale, ci tineri care gândesc strategic într-o lume digitală.
Universitatea Româno-Americană promovează un spirit antreprenorial puternic. Cum se reflectă acest lucru la cursurile facultății dumneavoastră? Studenții învață doar cum să fie angajați buni în corporații sau sunt încurajați și ghidați să își lanseze propriile start-up-uri încă de pe băncile facultății?
Corporațiile și startup-urile nu sunt două lumi paralele; ambele au nevoie de viziune, strategie și marketing. Studentul de la Management-Marketing învață să înțeleagă ambele lumi: și organizația mare, cu procesele și rigorile ei, și antreprenoriatul, cu libertatea, riscul și creativitatea lui. Nu îi pregătim doar pentru a ocupa un post, ci pentru a înțelege cum funcționează o organizație și cum poate fi construită.
Rolul de întreprinzător este un pilon central în management, acesta reprezentând unul dintre cele 10 roluri ce trebuie îndeplinite de un manager. Studenții facultății de Management-Marketing înțeleg și asimilează acest concept încă din primul an de studenție.
Nu există o barieră între a fi un angajat bun și un antreprenor. Marile corporații caută astăzi intrapreneuri – adică oameni cu mentalitate de startup care inovează în interiorul companiei. În același timp, cursurile noastre sunt gândite aplicat: studenții nu doar memorează teorii, ci dezvoltă planuri de afaceri, învață să își asume riscuri și sunt ghidați direct spre lansarea propriilor startup-uri. Îi învățăm să vadă oportunități acolo unde alții văd probleme, fie că vor conduce propria firmă, fie că vor gestiona departamente mari într o corporație.
Spiritul antreprenorial nu înseamnă neapărat ca fiecare student să își deschidă o firmă imediat după absolvire. Înseamnă să aibă inițiativă, să vadă oportunități, să înțeleagă piața, să poată transforma o idee într-un proiect și un proiect într-un rezultat. Aceste lucruri sunt valoroase și într-un start-up, și într-o corporație, și într-o afacere de familie, și într-o organizație publică.
În cadrul facultății, studenții sunt încurajați să gândească proiecte, să lucreze în echipă, să creeze concepte de business, să analizeze piețe, să își testeze ideile și să primească feedback. Încercăm să îi scoatem din zona în care așteaptă doar informația de la profesor și să îi ducem într-o zonă în care pun întrebări, propun soluții și își asumă un punct de vedere.
Un tânăr care termină facultatea ar trebui să poată spune că a lucrat la proiecte, că a înțeles cum se construiește o strategie, că a învățat să prezinte o idee, să primească feedback și să îmbunătățească ceea ce face.
La Facultatea de Management-Marketing nu formăm doar simpli executanți, ci lideri capabili să genereze valoare oriunde se află. De asemenea, noi le oferim mentalitatea americană de tip „just do it”, îmbinată cu rigoarea academică. Rezultatul? Absolvenți care nu caută doar un loc de muncă călduț, ci tineri care generează locuri de muncă pentru ceilalți.
Cărui profil de tânăr i se potrivește această facultate?
Facultatea de Management-Marketing se potrivește tinerilor curioși și întreprinzători. Celor care vor să înțeleagă oamenii, organizațiile, piețele și felul în care ideile pot deveni proiecte reale.
Nu consider că un tânăr trebuie să știe perfect, la 18 sau 19 ani, ce va face toată viața. Ar fi chiar nedrept să așteptăm asta de la el. Facultatea este și un spațiu de descoperire. Unii vin atrași de marketing, de comunicare, de social media, de branduri. Alții descoperă pe parcurs că le place managementul, să organizeze, să coordoneze și să conducă echipe, să analizeze și să ia decizii pe baza rezultatelor, vânzarea, negocierea sau antreprenoriatul.
Profilul potrivit este al tânărului care are inițiativă, care vrea să învețe, care nu numai că nu se sperie de schimbare, dar o și îmbrățișează, și care este dispus să lucreze cu oamenii. Managementul și marketingul sunt, în fond, despre oameni. Despre cum îi înțelegi, cum comunici cu ei, cum construiești încredere și cum creezi rezultate împreună.
Aș spune că este o facultate potrivită pentru tinerii care nu vor să rămână spectatori. Pentru cei care vor să participe, să creeze, să se implice, să înțeleagă și să schimbe în bine lumea economică în care vor trăi și vor lucra.
Într-o lume în care informația este la un click distanță, angajatori caută atitudine și soft skills. Cu ce abilități umane rămâne un absolvent? Puneți accent pe Public Speaking, negociere, munca în echipă și leadership, astfel încât să poată conduce oameni, nu doar procese?
Informația este peste tot, dar tocmai de aceea devine mai important ce faci cu ea. Un student nu mai poate fi pregătit doar prin acumulare de informații. Trebuie să învețe să gândească, să selecteze, să argumenteze, să comunice și să colaboreze.
Punem accent pe competențele umane pentru că ele fac diferența în carieră. Un absolvent trebuie să știe să vorbească în fața oamenilor, să își susțină ideile, să lucreze într-o echipă, să negocieze, să gestioneze un conflict, să înțeleagă motivațiile celor din jur și să își asume responsabilitatea unui rezultat.
Calitățile de lider pot fi reliefate înainte de a ocupa o funcție de conducere într-o organizație, încă din studenție. Sunt evidențiate atunci când înveți să fii serios, să îți respecți colegii, să îți duci partea de proiect până la capăt și să contribui la ceva mai mare decât interesul tău imediat.
Îmi place să le spun studenților că diploma este importantă, dar felul în care ajung la acea diplomă este la fel de important. Dacă în acei ani au învățat să comunice, să se organizeze, să lucreze cu ceilalți și să aibă încredere în propria voce, atunci pleacă din facultate cu mult mai mult decât un document oficial. Pleacă având repere, încredere și o fundație pe care își pot construi propriul drum.
În business, networking-ul este esențial. Ce oportunități le oferiți studenților de a interacționa cu mediul de business? Aveți programe de tip Dual Degree cu universități din străinătate sau stagii Erasmus care să le deschidă orizontul către piețele vestice?
Dacă vorbim despre networking-ul profesional, acesta este o competență în sine; implică abilități de comunicare, construire a relațiilor, prezentare personală, colaborare și dezvoltare de rețele de contacte utile. Nu înseamnă doar să cunoști oameni, ci să înveți cum să construiești relații profesionale, cum să pui întrebări, cum să te prezinți, cum să rămâi conectat la oportunități și cum să înțelegi ce se întâmplă în piață.
De aceea, legătura cu mediul de business este foarte importantă pentru noi. Studenții au ocazia să interacționeze cu profesioniști, antreprenori, manageri, specialiști în marketing, oameni din companii și absolvenți care au trecut deja prin etapele pe care ei urmează să le parcurgă, prin organizarea de conferințe și prin intermediul invitaților prezenți la cursurile facultății. Aceste întâlniri sunt valoroase pentru că aduc realitatea în sala de curs. Studentul începe să vadă cum arată o carieră, ce se cere la un interviu, cum se lucrează într-o companie și ce contează cu adevărat dincolo de teorie.
Componenta internațională este, de asemenea, importantă. Universitatea Româno-Americană are o deschidere firească spre spațiul internațional, iar mobilitățile Erasmus și colaborările academice îi ajută pe studenți să vadă alte modele educaționale și alte piețe. Pentru un tânăr, experiența internațională contează enorm. Îl scoate din zona de confort, îl ajută să comunice mai bine, să devină mai autonom și să înțeleagă că piața muncii nu se oprește la granițele României.
În ceea ce privește programele de tip diplomă dublă, acestea țin de compatibilități academice și de parteneriatele existente, dar direcția este clară. Vrem ca studenții noștri să aibă cât mai multe contexte prin care să își lărgească orizontul și să fie pregătiți pentru o carieră într-o economie conectată internațional. De aceea, la nivelul Facultății de Management-Marketing, suntem în al doilea an de organizare a programului de licență cu dublă diplomă în parteneriat cu University of York, UK, și anume „Business Studies in Marketing”, cu predare în limba engleză, unde profesorii Universității Româno-Americane lucrează și predau în parteneriat cu colegii de la University of York. De asemenea, avem și programul de masterat, cu dublă diplomă, „Digital Marketing and Social Media”, tot în parteneriat cu University of York. Aceste programe de licență și masterat oferă o oportunitate unică în România: aceea de a învăța în țară și de a obține două diplome recunoscute internațional.
Viața de student la Management-Marketing ar trebui să fie efervescentă. Ce activități extracurriculare există? Organizați concursuri de idei de afaceri sau întâlniri periodice cu antreprenori de succes care să le devină mentori studenților?
Viața de student nu ar trebui să se reducă la cursuri și examene. Sigur, partea academică este esențială, dar formarea unui tânăr se întâmplă și în afara sălii de curs, prin proiecte, evenimente, competiții, discuții, voluntariat, întâlniri cu oameni din business și experiențe care îl provoacă să iasă din zona de confort.
Îmi doresc ca studenții să simtă că facultatea lor este un loc viu. Un loc în care pot veni cu idei, pot testa concepte, pot lucra în echipă, pot organiza evenimente și pot întâlni oameni care să-i inspire. Concursurile de idei, proiectele aplicate, întâlnirile cu antreprenori și workshopurile practice sunt foarte importante pentru că le dau studenților o experiență pe care nu o pot obține doar citind un curs. La nivelul facultății, avem Clubul de Management-Marketing, ai cărui membri participă la activități în folosul instituției și la diverse acțiuni de voluntariat, dar organizează și activități extrem de interesante și utile pentru ei.
Mentoratul, chiar și într-o formă informală, poate schimba foarte mult traseul unui tânăr. Uneori, o discuție cu un antreprenor, cu un absolvent sau cu un manager îi poate clarifica unui student direcția pentru următorii ani. De aceea, încercăm să creăm cât mai multe punți între studenți și oameni care au construit ceva concret, prin invitații la curs și prin organizarea semestrială a conferințelor pe teme legate de angajarea pe piața muncii, în parteneriat cu revista Cariere. La acestea participă atât studenții facultății, cât și invitați din mediul de business cu funcții de conducere, pentru a oferi o perspectivă managerială discuțiilor. De asemenea, am organizat și un concurs pentru studenți în acest an universitar: „Manager Challenge – The Future Leaders Hunt”. Studenții au fost încurajați să lucreze în echipe, să colaboreze, să gândească strategic și să găsească soluții chiar și când harta nu este completă.
Trimitem o invitație semestrială și reprezentanților Brigăzii de Poliție Rutieră, care ne onorează cu prezența și cu dialogul deschis pe care îl au atât cu studenții Facultății de Management-Marketing, cât și cu toți studenții URA. Temele sunt legate de conduita preventivă în trafic și regulile participanților la trafic, referindu-se la conducătorii auto, dar și la celelalte categorii de participanți: biciclete, trotinete electrice, conștientizarea obligațiilor în cazul implicării într-un accident de circulație etc.
Generația actuală are nevoie să înțeleagă legătura dintre ceea ce învață și lumea în care va lucra. Nu mai este suficient să îi spui unui tânăr să învețe doar pentru că așa trebuie. Trebuie să îi arăți de ce contează, cum se aplică, unde îl poate duce și ce poate construi cu ceea ce învață.
Cât de conectată este facultatea la realitatea din companii? Aveți parteneriate strategice prin care profesioniști din agenții de publicitate sau manageri din multinaționale vin să țină cursuri sau workshop-uri practice, aducând studii de caz reale în sala de curs?
O facultate de management și marketing nu poate exista izolată de mediul economic. Dacă vorbim despre business, trebuie să fim conectați la business. Dacă vorbim despre marketing, trebuie să înțelegem ce se întâmplă în agenții, în departamentele de comunicare, în vânzări, în e-commerce, în companii antreprenoriale și în multinaționale.
De aceea, prezența profesioniștilor în viața facultății este esențială. Avem invitați din mediul de business la aproape fiecare curs al facultății. Ei aduc exemple reale, provocări actuale, studii de caz și o perspectivă pe care studenții o simt imediat ca fiind aplicată. Una este să discutăm teoretic despre o campanie de marketing și alta este să vină cineva care a lucrat efectiv la o campanie și să explice ce a mers, ce nu a mers, ce buget a avut, ce indicatori a urmărit și ce decizii a trebuit să ia. Avem parteneriate cu Banca Transilvania pentru stagii de practică, cu Romarm și cu Grupul Luxor pentru internshipuri, iar cu revista Cariere pentru organizarea de conferințe cu mediul de business. Totodată, avem consilii consultative cu reprezentanți din mediul de afaceri care vin la cursuri și conferințe în dialog direct cu studenții noștri; am avut chiar și un internship la Cabinetul Primului Ministru.
De asemenea, în acest al doilea semestru al anului universitar, am organizat două laboratoare: „Sense-Making Labs”, cu reprezentanți ai mediului de business cu funcții de conducere, ale căror rezultate vor fi integrate în studii de caz la orele de seminar. Este vorba despre Lab 1: „AI & Performanță Sustenabilă” și Lab 2: „AI & Decision-Making”.
Îmi doresc ca studentul să înțeleagă din facultate că lumea profesională nu este perfect ordonată, ca într-un manual. În companii apar constrângeri, termene scurte, bugete limitate, clienți dificili, schimbări de strategie și decizii care trebuie luate rapid. Consider că reușim, prin totalul activităților, al workshopurilor, al conferințelor și, mai nou, al rezultatelor laboratoarelor organizate la nivelul facultății, să îi expunem pe studenți la această realitate, iar ei vor intra pe piața muncii mai pregătiți și mai maturi. Parteneriatele cu mediul de business nu sunt doar o completare frumoasă, ci o condiție pentru o educație relevantă.
Pentru un părinte care investește în educația copilului, rezultatul final contează cel mai mult. Care sunt direcțiile de carieră pentru absolvenții dumneavezastră? Unde îi regăsim după absolvire: în departamente de marketing, în vânzări, ca manageri de proiect sau conducându-și propriile afaceri de familie?
Înțeleg foarte bine perspectiva părinților. Pentru o familie, alegerea unei facultăți este o investiție de timp, energie, încredere și resurse. Este firesc ca părinții să se întrebe ce va putea face copilul lor după absolvire.
Pe absolvenții Facultății de Management-Marketing îi regăsim în departamente de marketing, digital marketing, comunicare, vânzări, business development, project management, resurse umane, consultanță, publicitate, retail, servicii, companii antreprenoriale sau multinaționale. Unii aleg să continue afacerile de familie, iar alții își construiesc propriile proiecte.
Avantajul acestor domenii este flexibilitatea. Un absolvent nu este pregătit pentru o singură meserie cu perspectivă îngustă, ci pentru un set de competențe care pot fi folosite în multe contexte profesionale. Învață să înțeleagă piața, clientul, organizația, echipa, comunicarea și decizia, iar aceste lucruri sunt necesare aproape peste tot.
Pentru mine, un resultat bun nu înseamnă doar ca studentul să aibă un loc de muncă după absolvire. Înseamnă să aibă direcție, încredere, capacitate de adaptare și dorința de a învăța în continuare. Piața muncii se va schimba de multe ori în viața lor. Important este să plece din facultate cu o bază solidă, cu experiențe concrete și cu sentimentul că pot construi ceva.
Diploma de licență rămâne un reper important. Ea arată că un tânăr a dus la bun sfârșit o etapă serioasă. Dar, dincolo de diplomă, contează omul care se formează în acei ani, felul în care gândește, cum comunică, cum lucrează cu ceilalți și cât de pregătit este să își asume propriul drum.








